Structura Teritoriala a Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania

Program de masuri prioritare pentru relansarea economica a Romaniei

CONTINUT

CONTEXT MANAGERIAL

  1. Premise
  2. Variante de scenarii
  3. Directii si modalitati de actiune:
  • Cererea
  • Lanturile de aprovizionare pentru populatie si companii
  • Lichiditati si finantari pentru companii si populatie
  • Investitii
  • Resurse umane sanatoase, apte si disponibile pentru a munci

MASURI PRIORITARE PENTRU RELANSAREA ECONOMICA

  1. Investitii
  2. Programe specifice IMM-urilor
  3. Infiintarea fondurilor de investitii
  4. Masuri sectoriale
  5. Politici publice

 CONTEXT MANAGERIAL

Economia mondiala si economiile nationale se afla intr-o criza profunda. Se produce asa numita “inghetare a economiilor reale”, in aproape toate tarile.

  1. PREMISE

Analizele efectuate de specialisti din numeroase tari asupra crizei provocate de Coronavirus releva trei elemente esentiale:

  • Situatia medicala si economica este si va fi foarte diferita de la o tara la alta, in functie de anumiti determinanti medicali, economici, manageriali, sociali, culturali si ecologici.
  • Fiecare tara trebuie sa aiba o abordare proprie, in functie de situatia nationala specifica.
  • Tarile trebuie sa colaboreze intre ele si sa se coordoneze din punct de vedere medical si economic pe anumite aspecte esentiale, avand in vedere ca se manifesta nu numai o pandemie medicala (molima la nivel international), ci si o pandemie economica, adica criza mondiala care se disemineaza si se adanceste rapid.

Acestea sunt premisele de la care trebuie sa porneasca deciziile si actiunile in Romania.

  1. VARIANTE DE SCENARII

Romania se afla, ca de altfel, cvasi-totalitatea tarilor lumii, intr-o criza economica profunda, in curs de extindere. Experienta mondiala arata ca pentru iesirea din orice criza economico-sociala sunt posibile trei scenarii:

  1. Scenariul V,potrivit caruia, dupa o scadere brusca si semnificativa a economiei, revenirea se realizeaza rapid si, intr-o perioada relativ scurta, se ajunge la nivelul si performantele economice anterioare, continuand dezvoltarea la nivelele anticipate anterior crizei (cazul Canadei in criza din 2008-2009)
  2. Scenariul U,caracterizat prin ramanerea economiei la un nivel scazut o perioada indelungata, dupa care se reia dezvoltarea, dar fara sa se mai atinga performantele nationale anticipate inainte de declansarea crizei (cazul SUA in criza 2008-2009)
  3. Scenariul L,potrivit caruia criza se prelungeste foarte mult, refacerea este inceata, indelungata si dificila, cu performante mult diminuate fata de nivelurile prognozate inainte de declansarea crizei (cazul Greciei in 2008-2009)

Evident, Romania trebuie sa se pregateasca pentru a fi capabila sa asigure o iesire din criza dupa modelul sau scenariul V (modelul A).

  1. DIRECTII SI MODALITATI DE ACTIUNE

Pentru ca Romania sa fie capabila sa asigure o relansare a economiei nationale de tip V, consideram ca managementul national este necesar sa aiba in vedere, in principal, urmatorii cinci factori primordiali:

  • Cererea de produse si servicii, interna si externa
  • Asigurarea lanturilor de aprovizionare a companiilor si populatiei in tara si din strainatate
  • Asigurarea de lichiditati si finantari pentru companii si populatie
  • Realizarea de investitii substantiale, publice si private, autohtone si straine
  • Asigurarea de resurse umane sanatoase, apte si disponibile pentru a munci.
  1. Cererea

Prima conditie ca orice companie si orice economie sa functioneze este sa existe cerere pentru produsele si servciile sale. Cererea este interna si externa. Guvernul poate sa influenteze si trebuie sa actioneze in primul rand asupra mentinerii cererii interne din partea populatiei – prin masurile pe care le ia in domeniile fiscal, asigurari sociale si salarial in sectorul public – si, in al doilea rand, asupra cererii interne din partea administratiei de stat sistemului sanitar, invatamantului, etc. Asupra cererii externe, poate interveni mai putin, dar se poate actiona in cadrul Uniunii Europene, mai ales folosind abordarile mai relaxante financiare si facilitatile recent acordate.

  1. Lanturile de aprovizionare pentru populatie si companii

Acestea sunt lanturi interne din economia Romaniei si lanturi externe implicand alte tari. Guvernul are un rol esential asupra asigurarii aprovizionarii din surse interne, prin masurile pe care le adopta vis-a-vis de agricultura, transporturi, constructii, comert, intr-o prima faza a crizei si – ulterior – in industrie, turism, si toate celelalte componente ale economiei. Asupra lanturilor de aprovizionare externe, capacitatea de interventie  a guvernului trebuie sa se manifeste un special in cadrul Uniunii Europene, in ceea ce priveste transporturile si managerierea resurselor de bunuri de larg consum, unde urmeaza in mod inevitabil, o penurie la nivel international. In acest context, nu trebuie neglijate nici alte surse externe de aprovizionare, intre care China si Turcia sunt cele mai promitatoare.

O atentie majora trebuie acordata pe plan intern si extern asigurarii de alimente, medicamente si celelalte produse de prima necesitate pentru populatia Romaniei. O actiune importanta, pe care alte tari o folosesc, este maparea surselor de aprovizionare strategice si protejarea lor.

  1. Lichiditati si finantari pentru companii si populatie

Inghetarea economiei  nationale si internationale se reflecta treptat si crescand in diminuarea lichiditatilor la companii, populatie, banci si celelalte institutii financiare, si fireste, la bugetele statului.

Guvernul Romaniei, Banca Nationala, bancile din Romania si Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, trebuie sa adopte politici si abordari, transpuse imediat in decizii si actiuni de natura sa asigure lichiditatile strict necesare cererii solvabile a populatiei si companiilor pentru a se aproviziona, produce, vinde si – in sectoarele unde este posibil si necesar (agricultura, industriile agro-alimentare, medicamente, materiale sanitare, digitalizare, invatare continua si altele) pentru a se dezvolta.

  1. Investitii

Iesirea din starea de inghetare a economiei si relansarea sa depind decisiv de realizarea de investitii substantiale. Principalele surse de investitii de avut in vedere sunt:

  • Investitiile publice, atat din surse nationale, cat mai ales internationale, profitand de facilitatile oferite de Uniunea Europeana, BERD, Banca Mondiala, s.a.- care nu vor “dainui” prea mult. Se recomanda constituirea rapida a unui portofoliu de proiecte operationalizabile pe termen scurt si mediu, incepand cu faza a doua a anveloparii blocurilor, tronsoane de autostrazi, s.a. (Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania – CNIPMMR are deja intocmit un astfel de portofoliu cu 18 proiecte).
  • Investitiile externe atrase din afara Uniunii Europene prin actiuni rapide, in special de la marii investitori internationali – China, tarile arabe din Golf, Singapore, Coreea de sud, Hong Kong, Taiwan, s.a. – valorificand si negocierile anterioare blocate de restrictii politice ale Uniunii Europene sau din alte cauze.
  • Investitii private autohtone, prin masuri speciale de motivare si garantare din partea statului, FNGCIMM si bancilor.

Investitiile trebuie sa fie performante, sa aiba o influenta multiplicatorie cat mai mare in economie. Fara investitii care sa fie substantiale si sa inceapa imediat exista pericolul ca Romania sa aiba o iesire din criza de tip L, trecand prin experienta dureroasa de un deceniu a Greciei, care continua.

  1. Resurse umane sanatoase, apte si disponibile pentru a munci

Psihologia oamenilor, asteptarile, motivatiile si comportamentele individuale si de grup se modifica substantial in aceasta perioada de criza, multidimensionala si intensa, cu consecinte dificil de anticipat. Piata muncii este total dereglata si nefunctionala. Pentru foarte multe persoane supravietuirea – nu numai ca fiinte – dar si economica si sociala, este o problema existentiala. In aceste conditii, statul trebuie imediat sa conceapa si sa implementeze un set cuprinzator de masuri care, pe langa diminuarea pierderilor de vieti omenesti si o sanatate cat mai buna populatiei, sa asigure:

  • mentinerea in activitate a unui numar cat mai mare de persoane
  • venituri minime in continuare, pentru populatie in vederea asigurarii  supravietuirii si a pastrarii linistei si ordinei publice
  • diminuari ale veniturilor peste un anumit nivel la toate categoriile de persoane (salariati, pensionari si asistati sociali) la care banii provin din surse publice
  • functionalitatea in continuare a sistemului de invatamant, inclusiv finalizarea ciclurilor educationale la toate nivelurile, prin abordari inovative
  • servicii de consiliere si orientare profesionala online pentru categoriile de persoane cele mai vulnerabile.

Actionarea, in stransa colaborare cu partenerii sociali, pe zonele mentionate – care nu sunt exhaustive – va avea efecte benefice asupra precedentelor patru domenii – cererea si oferta de produse si servicii, lanturile de aprovizionare si desfacere, mentinerea de lichiditati, finantarile si investitiile. Pentru a inscrie Romania in scenariul V, deciziile si actiunile Presedintiei, Guvernului si Parlamentului trebuie sa fie substantiale si indraznete, realizate in perioada imediat urmatoare.

Asadar, pentru ca Romania sa fie capabila sa asigure o relansare a economiei nationale de tip V, si sa atinge cei 5 factori primordiali, sunt necesare urmatoarele politici publice.

MASURI PRIORITARE PENTRU RELANSAREA ECONOMICA

INVESTITII

Investitii in infrastructura – o autostrada in fiecare regiune istorica

Investitiile in infrastructura mare au un efect de antrenare a IMM-urilor, in calitate de subcontractori.

Sustinerea de investitii in unitati de productie strategice pentru societate (in fiecare regiune sa existe minim o fabrica de materiale medicale si consumabile, minim un depozit multiproduse, etc.)

Programul va avea ca efect principal sustinerea distributiei si comercializarii produselor IMM-urilor prin instituirea unei retele de colectare in vederea distributiei produselor traditionale si locale realizate de IMM-uri, inclusiv micii agricultori si mestesugari, cu implicarea financiara a fondurilor UE.

Planuri de investitii locale de lucrari publice pentru IMM-uri locale (infrastructura rutiera, trasee de utilititati – gaz, energie electrica etc)

Prin investitiile in infrastructura locala secundara vor fi sustinute IMM-urile care sunt prestatorii de servicii/furnizori de produse in cadrul acestor contracte, de obicei cu valoare mica in comparatie cu marile proiecte de infrastructura si conditii de calificare mai accesibile.

PROGRAME SPECIFICE IMM-URILOR

Centre de resurse regionale pentru IMM-uri (Program finantat prin Programul Operational Capacitate Administrativa 2014-2020: dezvoltarea unei retele de centre de suport pentru IMM-uri sau a mai multor centre regionale de acest gen, prin implicarea Ministerului Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri in calitate de beneficiar al unui proiect finantat prin POCA 2014-2020, cu suport din partea unor parteneri relevanti (organizatii patronale, asociatii profesionale, etc.).

Prin intermediul acestor centre de suport se vor putea presta gratuit servicii extrem de necesare si utile IMM-urilor (care vor fi puternic decapitalizate), in perioada de post-criza. Exemple de servicii suport: 24h chatbox, servicii de contabilitate, servicii juridice, servicii de resurse umane, servicii de consiliere si mediere financiara, servicii de transformare digitala (oferirea unui pachet de digitalizare a IMM-urilor: semnatura electronica, pregatire a unui magazin online, site de prezentare, CRM, ERP etc), servicii de consultanta pentru adaptarea la noul context socio-economic, servicii de consultanta cu privire la restructurarea afacerii. Aceste centre vor avea si rolul de centre de orientare profesionala si in cariera.

Program national de sustinere de parcuri industriale si a centrelor suport pentru IMM-uri

Dezvoltarea parcurilor industriale si tehnologice a hub-urilor, incubatoarelor de afaceri, clusterelor, precum si a unei infrastructuri de afaceri adecvate, prin instrumente specifice nevoilor IMM-urilor, cu surse de finantare adecvate si garantii asociate, valorificand avantajele tehnice ale serviciilor societatii digitale si cooperand activ cu mediul universitar si de cercetare, pentru exploatarea cunostintelor stiintifice si valorificarea potentialului creativ. Programul trebuie sa iti propuna constituirea in fiecare judet a cel putin unei structuri de sustinere a IMM-urilor.

Identificarea cladirilor detinute de centre de cercetare nationale sau de alte entitati ale statului si transformarea lor in centre suport pentru IMM-urile afectate de criza.

Introducerea institutiei mediatorului de credite pentru IMM-uri

Scopul institutiei:

  •  cresterea creditarii IMM-urilor;
  • identificarea problemelor (juridice, economice sau birocratice) care impiedica accesul IMM-urilor la creditare;
  • oferirea de solutii intreprinderilor (in special pentru IMM-uri) privind obtinerea de finantari de la banci;
  • sesizarea Guvernului in cazul aparitiei unor probleme majore referitoare la creditarea mediului de afaceri.

Program pentru accesul rapid la lichiditati pentru IMM-uri

Scopul programului este de a  asigura IMM-urilor accesul rapid la suma de pana in 10.000 de euro, banii putand fi folositi doar pentru salarii, chirii sau utilitati.

Daca un IMM are nevoie urgenta de numerar  si acesta a depus o cerere pentru obtinerea unui imprumut care se afla in analiza, acestea pot accesa suma de bani necesara pentru a nu inchide societatea, avand obligatia restituiri sumei fara nicio dobanda.

ROMANIA TECH NATION: Program national pentru sustinerea transformarii digitale a IMM-urilor

Scopul programului:

  • Sustinerea a 1000 de start-up-uri digitale;
  • Pachet de digitalizare (obligativitatea folosirii semnaturii electronice);
  • Finantarea costurilor cu achizitionarea unei semnaturi electronice pentru primii 3 ani de la infiintare.

Regandirea programelor nationale pentru IMM-uri pentru iesirea din criza

Programele nationale cu finantare de la bugetul de stat sa fie adaptate pentru situatia postcriza:

INFIINTAREA FONDURILOR DE INVESTITII

  1. Fond de tip seed capital din fonduri europene (POCU) prin care sa fie sustinute start-up-uri si spin off exclusiv in domeniul medical / IT / servicii suport pentru digitalizarea diverselor componente ale societatii.
  2. Fond de investitii de tip equity pentru participarea directa a statului in firme afectate de criza pentru a preveni preluarea ostila pe piata de capital si investitii in unitati de productie strategice.
  3. Fonduri de micro-granturi si micro-credite pentru dezvoltarea mestesugurilor si serviciilor in mediul rural.

MASURI SECTORIALE

Program strategic de sustinere a Centrelor de Depozitare, Colectare si Distributie a produselor agro-alimentare romanesti

Pentru relansarea agriculturii si industriei este necesar pe langa infiintarea de “Centre de colectare” a produselor agricole si de crearea de “Asociatii ale producatorilor agricoli si industriali (pe specific: legumicultura, pomicultura, etc) dar si obligarea marilor retaileri ca procentul de produse fabricate in Romania dintr-un anumit articol vandut prin retelele acestora, sa fie de cel putin 30%.

Anularea taxelor pe cifra de afaceri impuse furnizorilor de catre marii retaileri si adoptarea Codului de bune practici care functioneaza in Uniunea Europeana de peste 10 ani.

Vouchere de vacanta pentru relansarea turismului romanesc

Prin program, statul isi propune sa restituie, total sau partial, sumele achitate ca avansuri de catre turisti care solicita acest lucru. Bani vor fi din fondurile europene destinate domeniilor afectate de COVID- 19, sub forma de bonuri de masa sau vouchere de vacanta pentru servicii turistice in Romania, valabile pana la sfarsitul anului 2021.

POLITICI PUBLICE

Program finantat prin Programul Operational Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020: o initiativa nationala sau regionala care sa vizeze asigurarea de mese calde sau de pachete cu alimente pentru persoanele considerate cu risc crescut de imbolnavire cu COVID-19 (peste 65 de ani, cu probleme medicale, vizate partial de acest program), precum si dezvoltarea unei proceduri logistice prin care livrarile acestor produse sa fie realizate direct la domiciliul / resedinta / locuinta persoanelor vizate de aceasta initiativa,

In vederea minimizarii deplasarii acestor persoane. Acest program ar asista in mod indirect, dar semnificativ, agentii economici care activeaza in domeniul restaurantelor / alimentatiei publice

Program national: FABRICAT IN ROMANIA

Sustinerea consumului produselor interne prin etichetare, stabilire de zero taxe la raft, obligativitatea comerciantilor de a avea minim 30% la raft produse romanesti, investitii in unitati de productie pentru produse romanesti; sustinerea promovarii produselor romanesti pe categorii, ex: HORECA (program national de sustinere a vinului, program national de promovare a turismului romanesc, etc).

Eliminarea taxelor parafiscale solicitate IMM-urilor de autoritatile publice

Aceste taxe care nu se constituie in venituri la bugetul de stat, sunt stabilite si cerute pentru servicii prestate de diferite autoritati publice centrale sau locale, pentru servicii care sunt prestate de regula in regim de monopol (sau sunt incasate de institutii publice pentru diferite ONG declarate de interes public).

Plan national de DIGITALIZARE a institutiilor publice pentru digitalizarea institutiilor si proceselor

Rezultatele principale vor fi :

  • Sustinerea companiilor locale din IT;
  • Digitalizarea administratiei publice, astfel incat un numar important de proceduri administrative si etapele unei interactiuni standard cu administratia publica sa poata fi realizate in intregime online;
  • Generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, inclusiv a posibilitatii descarcarii/completarii/transmiterii on-line de formulare;
  • Generalizarea platilor electronice si a metodelor electronice de comunicare in timp real intre administratia fiscala, institutiile de credit si contribuabili;
  • Generalizarea transferului electronic al datelor intre institutii si implementarea principiului depunerii documentelor si informatiilor „doar o singura data”.

Program national de sustinere a muncii flexibile si a reintegrarii profesionale a persoanelor disponibilizate sau in somaj tehnic

Asigurarea cadrului legislativ privind politici de lucru flexibile.

Introducerea posibilitatii ca reducerea orelor de munca platite sa se faca in combinatie cu somaj tehnic.

Achizitiile publice centrale si locale sa fie facute cu respectarea principiului: minim 50% de la un IMM local

In cazul achizitiilor publice sa fie preferate cu precadere produsele realizate in Romania. Sa fie achizitionate de la mai multi producatori (care indeplinesc acelasi standard de calitate) pentru a consolida productia pe acel sector,  a uniformiza productia din punct de vedere teritorial, a mari competivitatea, a incuraja creativitatea si cercetarea, fapt care va conduce la cresterea calitatii produselor.

Promovarea investitiilor si a exporturilor romanesti in parteneriat public-privat

  • Realizarea in cadrul unui parteneriat cu mediul privat in promovarea investitiilor si a exporturilor, prezinta urmatoarele avantaje:
  • concentrarea activitatii asupra problemelor cele mai imprortante cu care se confrunta mediul de afaceri din Romania;
  • constituirea de parteneriate puternice cu implicarea organizatiilor reprezentative ale mediului de afaceri si ale capitalului romanesc;
  • cresterea substantiala a volumului investitiilor si a exporturilor producatorilor romani;
  • cresterea prestigiului Romaniei prin crearea mediului de afaceri cel mai prietenos din Sud-Estul Europei;
  • furnizarea de servicii de informare si suport pentu IMM-uri, promovarea si sustinerea exporturilor si internationalizarea IMM-urilor.

Imbunatatirea legislatiei privind parteneriatul public-privat

  • reglementarea unor forme mai simple de parteneriat public-privat, precum contractele de concepere, dezvoltare si exploatare;
  • prevederi speciale privind parteneriatul public-privat institutional pentru diferite actini/evenimente/servicii;
  • forme mai simple de parteneriat public-privat cu parteneri strategici (exp. organizatiile patronale si sindicale, in domeniul elaborarii, derularii si implementarii de proiecte din fondurile structurale, etc.);
  • prevederi speciale privind accesul IMM-urilor la parteneriatul public-privat;
  • prevederi speciale privind parteneriatul public-privat cu sectorul non-profit.

Debirocratizare masiva

Niciunui intreprinzator sa nu ii fie cerut un document pe care deja il detine o alta autoritate a statului.

Reforma administratiei publice

Asigurarea cadrului necesar angajarii raspunderii directe a bugetarilor pentru greselile/abuzurile/neregularitatile acestora.

Stabilirea masurilor de crestere a salariilor bugetarilor corelate cu evolutia economiei Romaniei astfel incat salariile din sectorul public sa nu fie mai mari decat salariile din sectorul privat, pentru a preveni aparitia unor discrepante nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflatie, migratie a fortei de munca calificate, falimente, necompetitivitate la export, etc.).

 

Sursa: CNIPMMR