Structura Teritoriala a Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania

Antreprenorii nu sustin reintroducerea raspunderii penale in Legea evaziunii fiscale

Consiliul National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Romania a realizat in perioada 20-30 septembrie 2019, un sondaj numit Testul IMM ce a  vizat evaluarea impactului reintroducerii raspunderii penale pentru retinerea si neplata, incasarea si neplata, neretinerea sau neincasarea impozitelor si/sau contributiilor.

Respondentii, in numar de 1987 antreprenori, au fost in proportie de 68,7% microintreprinderi (0-9 angajați), 14,5% intreprinderi mici (10-49 angajați), 8,4% intreprinderi mijlocii (50-249 angajați), 2.4% intreprinderi mari (peste 249 angajați), ONG – 6%

Potrivit testului, la intrebarea „Considerați oportuna masura reintroducerii in Legea evaziunii fiscale a raspunderii penale pentru retinerea si neplata, incasarea si neplata, neretinerea sau neincasarea impozitelor si/sau contributiilor („Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 6 ani retinerea si neplata, incasarea si neplata, ori, dupa caz, neretinerea sau neincasarea, in cel mult 30 zile de la termenul de scadent prevazut de lege, a impozitelor si/sau contributiilor prevazute in anexa la prezenta lege”)?”, 71,1% din respondenți nu susțin aceasta modificare legislativa.

Totodata, 44,6% din respondenți au menționat ca masura va avea impact asupra societații lor, iar 55,4% au considerat ca aceasta modificare legislativa nu va genera un impact asupra societații.

De asemenea, 79,5% din respondenții au menționat ca masura reintroducerii raspunderii penale pentru retinerea si neplata, incasarea si neplata, neretinerea sau neincasarea impozitelor si/sau contributii va avea un impact negativ asupra societații lor.

Potrivit rezultatelor testului IMM, 67,5% din respondenți au raspuns afirmativ la intrebarea „Ați intampinat dificultați pana in prezent privind retinerea si neplata, incasarea si neplata, neretinerea sau neincasarea impozitelor si/sau contributiilor?”.

La intrebarea „Ce dificultați ați intampinat privind retinerea si neplata, incasarea si neplata, neretinerea sau neincasarea impozitelor si/sau contributiilor?”, respondenți au evidențiat plațile intarziate care genereaza de foarte multe ori blocaje financiare, neplata la timp a facturilor in contractele de achiziție publica și intarzieri mari in plata in relația cu instituțiile publice, lipsa lichiditaților, accesul foarte limitat la credite bancare și la finanțari și birocrația excesiva.

POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND REINTRODUCEREA RASPUNDERII PENALE

CNIPMMR nu susține reintroducerea raspunderii penale pentru retinerea si neplata, incasarea si neplata, neretinerea sau neincasarea impozitelor si/sau contributiilor, deoarece este deja reglementata raspunderea contravenționala pentru aceasta fapta, cu amenzi ridicate, de cele mai multe ori existand situații de blocaj financiar, generate de plațile intarziate, neplata la timp a facturilor in contractele de achiziție public și intarzieri mari in plata in relația cu instituțiile publice, lipsa lichiditaților, acces foarte limitat la credite bancare și la finanțari.

„Reținerea” nu e ca si cum cineva ii da intreprinzatorului bani ca sa plateasca impozitele si contributiile, iar acesta trebuie sa fie inchis daca ii foloseste la altceva, ci este un serviciu neplatit pe care statul il solicita de la angajatori, care ar trebui consolidat prin stimulente fiscale și servicii de consultanța.

Sunt necesare masuri și pentru cresterea creditarii economiei reale si dezvoltarea unor relatii constructive cu bancile:

 Credite mai accesibile pentru IMM-uri: cerinte echilibrate pentru garantiile personale si dobanzi suportabile.

 Abordare bancara si intreprenoriala echilibrata a componentelor esentiale de natura cantitativa si calitativa, cu promovarea utilizarii ratingurilor calitative ca un instrument de completare a evaluarii cantitative standard a bonitatii IMM.

 Cresterea transparentei si competitiei in sectorul bancar, prin asigurarea publicarii pe site-urile fiecarei banci a unor indicatori cheie la nivel individual, a grilelor de evaluare a cererilor de creditare si a tuturor costurilor creditarii, cu efect direct privind intensificarea concurentei, compararea ofertelor de creditare si reducerea costurilor de finantare a IMM-urilor.

 Simplificarea sarcinii administrative: eliminarea obligatiilor declarative aditionale prin limitarea documentelor si informatiilor solicitate intreprinderilor de catre banca la cele esentiale, care fac nemijlocit obiectul evaluarii acordarii sau respingerii creditului.

 Sprijinirea accesul la consultanta, adaptata nevoilor specifice ale IMM-urilor si dezvoltarea unor programe de „pregatire pentru investitii” pentru IMM-uri, in stransa cooperare cu organizatiile reprezentative ale acestora.

 Dezvoltarea unui produs comparativ privind ofertele bancare, pentru informarea IMM-urilor.

 Colaborare permanenta intre organizatiile mediului bancar si confederatiile patronale reprezentative.

 Valorificarea bunelor practici existente privind solutii specifice pentru dialogul, cooperarea si schimbul de informatii dintre creditori si IMM-uri (similare cu cele din Italia si Belgia).

De asemenea, sunt necesare masuri pentru operationalizarea efectiva a Legii nr. 72/2013 privind masurile pentru combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contracte incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritati contractante si a Directivei 2011/7/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale, cu plata valorii contractelor de achizitie publica in termen de maxim 30 de zile calendaristice de la receptie, cu sanctiuni ferme, cu eliminarea blocajului financiar generat de arierate, care afecteaza grav functionalitatea si relansarea economiei.

Platile intarziate afecteaza grav competitivitatea, rentabilitatea si viabilitatea intreprinderilor, in special a IMM-urilor, deoarece:

 genereaza costuri suplimentare semnificative pentru intreprinderile creditoare si complica gestiunea financiara a acestora, fiind nefasta pentru fluxul de lichiditati, mai ales in perioadele de acces limitat sau costisitor, adaugand costuri bancare importante, reducand oportunitatile de investitii si sporind incertitudinea pentru multe intreprinderi creditoare, in principal IMM-uri;

 determina adesea intarzieri subsecvente, in plata furnizorilor si salariatilor (cu efecte sociale negative semnificative), a impozitelor, taxelor si contributiilor la bugetul de stat si la bugetele asigurarilor sociale (cu efecte negative asupra incasarii veniturilor publice), dar si cu blocarea accesului la finantare al intreprinderilor (de exemplu, intarzierea platii impozitelor, taxelor si contributiilor la bugetele asigurarilor sociale cauzate de neincasarea la termen a facturilor limiteaza accesul la masurile de ajutor de stat si la programele cu finantare din fonduri structurale);

 sunt raspunzatoare de falimentul unor intreprinderi in mod normal viabile, putand declansa chiar si o serie de falimente consecutive de-a lungul lantului de aprovizionare, cu efecte negative semnificative in plan economic si social;

 descurajeaza operatorii economici sa participe la procedurile de achizitii publice, ceea ce nu numai ca produce perturbari in domeniul concurentei si submineaza functionarea pietei interne, dar reduce si capacitatea autoritatilor publice de a asigura o utilizare eficienta a fondurilor publice, de a obtine cel mai bun randament pentru banii contribuabililor;

 favorizeaza coruptia si darea de mita (pentru urgentarea platilor facturilor din contractele de achizitie publica) sau contractarea peste limitele bugetare aprobate;

Pentru asigurarea aplicarii efective a prevederilor Legii nr. 72/2013 și Directivei 2011/7/UE, CNIPMMR considera necesare urmatoarele masuri bugetare:

 Prevederea in bugetul de stat a sumelor necesare pentru implementarea prevederilor care vor transpune Directiva 2011/7/UE (pentru asigurarea platii facturilor din contractele de achizitie publica in termen de 30 de zile);

 Prevederea in bugetul de stat a sumelor necesare rezolvarii problemei arieratelor inregistrate pana in prezent (pentru asigurarea platii facturilor restante din contractele de achizitie publica);

 Crearea unui „credit-pod” special, la nivel national, pentru a finanta temporar, cheltuielile din contractele publice ale autoritatilor si institutiilor publice, inclusiv a autoritatilor locale, in cazul problemelor de cash flow, cu incadrarea in bugetul aprobat.

 

Sursa: CNIPMMR